Conceptii

2009-03-28T15:34:00.001+02:00

Uneori copii merg la facultate..imatura de mine.Schimbare radicala.

scrisoare.

2009-03-24T18:12:00.005+02:00

Pot cuprinde orasul intreg dintr-o privire si stiu ca acolo undeva esti tu fiind happy si facand ce iti place,iar eu incerc prin stropii de ploaie sa vad urma apusului ce se ascunde in norii ingramaditi buluc peste dealul pe care l-am pozat de atatea ori..Cu toate ca aici este cald,in mine este ca si acolo..vant si ploaie,iar ramurile sufletului se lovesc intre ele dandu-mi o senzatie de ameteala.

Nu mai gandesc limpede,nu stiu ce mai simt..vreau sa vad apusul fara piedici,sa sper ca ziua de maine va fi frumoasa si ca totul va fi bine.Sa ma trezesc si sa fie cum imi doresc,sa ma plimb,sa simt razele incalzindu-mi chipul,sa alerg,sa zambesc,sa fiu fericita,sa fim doar noi in lumea mea.Sa nu crezi ca sunt egoista..Lumea mea nu pentru ca ar fi mai frumoasa,ci doar pentru ca nu o cunosc pe a ta..
Deschid din nou ochii,iar cladirile ude si crengile ce parca se chinuie sa ramana prinse de trunchi ma trezesc si imi amintesc..nu mai visa!

Incerc,promit sa incerc.Indepartez orice gand si te alung.Te alung din mintea mea,din imaginea care o am acolo si las un gol.Ce rost sa fie acolo inconjurata initial de sute de iluzii din care au mai ramas doar cateva..poate doar una,doua.Vor disparea si ele dar nu distruse de tine ci de mine,nu vreau sa iei tu totul.Ies in ploaie!

2009-03-20T23:07:00.003+02:00

Si mi-as dori sa fii diferit,sa fii pentru mine si nu cu mine.Ce folos daca te stiu la cativa centimetri departare daca nu te si simt?Esti al meu..nu,nu esti..vrei sa crezi asta dar stii ca nu este adevarat,nu ai fost niciodata.Eu sunt constienta de asta si de aceea sunt cum ma vezi,de aceea ma comport astfel.Tu esti al trecutului si al doar al tau.Tu esti cerc,tu cu tine,in cercul mai mare numit noi doi.Iti este teama de ce mi-as putea dori?Tu de fapt chiar nu poti intelege,probabil nici nu vrei.

De ce?

2009-03-20T00:10:00.002+02:00

De ce?

De ce in intrebarile tale trebuie sa existe mereu un “de ce”?

De ce nu poti astepta raspunsul?Daca ar fi ceva cu adevarat important ai afla si fara sa intrebi mereu.

Dar poate tu nu consideri important ceva ce pentru mine este..iar eu consider important tot ce este legat de tine.

Poveste.V

2009-03-19T22:09:00.003+02:00

"Iti amintesti?Era vara,ne plimbam pe alee si ma tineai de mana atat de strans,ma iubeai,ma protejai..ne-am asezat pe o banca in fata apei la umbra salciei sub care ne faceam poze in toate ipostazele si priveam apusul.Ce imi puteam dori mai mult?

Erai acolo si erai pentru mine!Sau cand ne-am oprit langa indienii care isi cantau melodiile si ai vrut sa imi cumperi un cd pentru ca imi placeau cum suna,iar apoi in aceeasi zi cand mi-ai cumparat trandafirul acela mare roz,iti mai amintesti?

Dar de weekendul in care am stat numai noi doi impreuna la piscina iar seara ne plimbam prin padure iti amintesti?Daca da..atunci de ce ai facut singurul lucru care te-am rugat sa nu il faci?" Alexandra.

Poveste.IV

2009-03-19T00:15:00.002+02:00

Vor fi trei saptamani in care nu va sti ce se va intampla cu ei doi..saptamani in care el va fi plecat in orasul in care locuieste.Dar iata ca zilele au trecut fara sa isi dea seama,amandoi vrand sa se revada cat mai repede.

Vorbeau din nou despre orice lucru insignifiant si isi dadeau seama ca se aseamana extrem de mult.Dupa 2 luni in care clipele petrecute impreuna erau pentru Alexandra de vis,intr-una din serile in care el urma sa plece,i-a spus ca o iubeste si ca vrea sa fie mereu impreuna indiferent de ce se va intampla.Era cea mai fericita!
Dar cine avea sa stie ca peste aproape un an acel “indiferent de ce se va intampla”va fi indepartat mult din mintea ei..

Poveste.III

2009-03-17T00:10:00.001+02:00

Desi initial isi pierduse speranta s-a hotarat sa nu renunte.Fericirea era in mainile ei si nu putea sa o alunge atat de repede,nu fara a incerca de a o obtine macar.Asa ca a trait seara aceea ca si cand ar fi fost ultima negandindu-se la nimic.

Adormi cu gandul la el.Acum era sigura ca asta isi doreste,era sigura ca oricat de dificil ar fi va ramane alaturi de el.

A doua zi era nerabdatoare,abia astepta sa il vada.Ce frumoasa a fost si seara aceea alaturi de toti prietenii.Chiar a fost cu adevarat cel mai frumos Craciun!Pacat ca de maine el va pleca..

Poveste.II

2009-03-14T16:31:00.003+02:00

Prima intalnire cu adevarat,.avea atat de multe emotii.A acordat o mai mare atentie felului cum arata si a plecat cu inima zambind.Ningea atat de frumos..fulgii mari i se asezau pe obrajii rosii si se topeau dand chipului ei o frumusete copilareasca.

Privirile dese in ochii lui o faceau sa tremure asa cum a tremurat si la primul lor sarut.In seara aceea ea vazu lacrimi in ochii lui in timp ce privea spre sita prin care erau cernute picaturile albe,pufoase.Amintirea fostei iubiri il urmarea pana si acum in momentul cand ea credea ca este cel mai frumos dar primit.Abia acum intelesese..

Poveste

2009-03-14T00:15:00.006+02:00

Era ceva in legatura cu numele sau.O atragea din ce in ce mai mult cu toate ca nici macar nu stia cine este el.Ar fi vrut sa vorbeasca mai des,sa il cunoasca mai bine,sa afle ce isi doreste,sa afle totul despre el.

Cu fiecare zi dorinta ei crestea la fel ca si nerabdarea.Dupa un timp el a inceput sa ii acorde atentia dorita iar ea simtea cum se regaseste in el,simtea ca el este cel pe care il cauta de mult,iar o zi fara discutiile lor o faceau sa se simta singura.

Puteau vorbi ore intregi,despre absolut orice si nu se plictisea pentru ca orice lucru spus o atragea din ce in ce mai mult in jocul iubirii ce avea sa o prinda cu totul.

Trecuse o luna in felul acesta iar Alexandra stia ca si-ar dori sa inceapa o poveste desprinsa din romanele citite pe nerasuflate alaturi de Sergiu.

"Maine se va intampla!"isi spuse ea."Maine va fi prima noastra intalnire adevarata.Va fi cel mai frumos Craciun!"

Nu stiu.

2009-03-10T01:43:00.004+02:00

Observ ca peste cateva zile sunt 5 luni de cand nu am mai scris nimic si totusi am intalnit multe persoane noi alaturi de care mi-am petrecut mai mult sau mai putin timpul liber si despre care as fi putut spune destule.
Daca in clasa a 12 a as fi vrut sa merg in Bucuresti,imi pare bine ca pana la urma am ajuns in Iasi.
Primul semestru de facultate..intradevar s-a incheiat..s-a incheiat cu multe promisiuni si sperante de a ma schimba in cel de-al doilea,.desigur ca in mai bine.Nu sunt si nu am fost niciodata o eleva/studenta silitoare asa ca prima sesiune nu m-a speriat atat de tare incat sa ma determine sa merg mai des la cursuri sau seminarii.Scopul este acelasi ca si cel din primul semestru..si anume sa raman la buget deci nu cred ca se va schimba ceva in comportamentul meu.
S-au intamplat atatea de cand sunt aici si am avut atat de multe sentimente contradictorii inca din prima zi cand am pus piciorul in Iasi incat numai daca incerc sa imi amintesc ma ametesc cu totul,nu ca nu as fi deja.
Si cu toate astea nu am reusit sa schimb nimic din ce imi doream si nu am facut nimic din ce imi propusesem la sfarsitul liceului.
Acum nu ar mai avea rost sa incerc pentru ca nu mai am deloc aceleasi ganduri.Cu toate ca am spus ca “ceva” nu o sa mai intervina..uite ca din nou s-a incapatanat sa nu imi dea voie sa fiu cum ar trebui,sau cel putin cum consider eu ca ar trebui si probabil o sa intervina mereu pentru ca de fapt si de drept,acel “ceva” sunt eu,firea mea.
Gata pentru seara asta,cel putin aici,nu ma mai inteleg nici eu.

Viata.

2008-09-15T20:13:00.002+03:00

Am citit de curand o carte care mi-a placut.Se numeste Strada iubrii.Dupa titlu ai spune ca cine stie ce roman siropos mai este si asta dar nu e asa.Se urmareste viata unei familii inainte si in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial iar actiunea are loc intai in Moscova apoi in diferite alte orase.Dar nu am de gand sa povestesc un roman,e plictisitor ci doar sa spun ca m-a marcat viata oamenilor din timpul razboiului.In timp ce Marile Puteri se luptau pentru hegemonie, ei,oamenii duceau o viata ingrozitoare.
Cand avem astazi aproape tot ce ne dorim ,sincer nu imi pot imagina o astfel de viata.Ca mama a doi copii,cu sotul plecat, de dimineata pana seara sa muncesti pentru cativa lei care nu iti ajung decat pentru jumatate de paine,sa ii vezi pe cei mici cum se uita cu ochisorii lor mari la tine si iti spun ca le este foame iar tu nu stii ce sa mai faci.Sa locuiesti in chirie intr-o camaruta vai de capul ei,proprietara sa te trateze urat,sa tipe si sa te ameninte in fiecare zi ca te da afara daca intarzii cu banii,sa iei pe cartela mancare atat de putina incat nu iti ajunge nici doua saptamani si pe deasupra sa mai induri si o boala.
Nu stiu de ce mi-a ramas gandul aici doar nu e prima data cand citesc asa ceva,am mai vazut filme,studii,dar nu a fost la fel.Poate ca detaliile imbinate cu povestea care mi-a placut m-au facut sa ma gandesc la asta.Un lucru nu il pot intelege,daca astazi in lume se vrea pacea si binele general de ce toate tarile se inarmeaza?De ce puterea,dorinta de a o detine,schimba mentalitati si sterge bunatatea,iubirea pentru noi insine?

Contradictie.

2008-09-15T19:03:00.003+03:00

Vrei nu vrei ajungi la un moment greu in viata si nu de putine ori.Ajungi cand tu esti impartit in doua persoane total diferite ce vor lucruri diferite.Cum poti impaca cele doua parti?Nici nu cred ca se poate asa ceva,probabil timpul le face pe ambele sa uite ce initial isi doreau.
Carpe diem!Traieste clipa?Adica sa nu ma gandesc deloc la consecinte?
Nu...doar traieste-ti viata cum trebuie,adica luand decizii corecte fara sa te ranesti pe tine sau pe cei din jur.
Dar cum sa faci asta cand este imposibil?Cum sa iei decizia corecta cand toate sunt gresite?Cum?

Mama natura.

2008-07-28T13:02:00.005+03:00

Ieri am fost pana in Pascani,mai exact in Lespezi.Pe la 9 totul era ok,nu mai era nicio casa inundata.Siretul era intradevar inca mare dar nu ma gandeam ca lucrurile se vor inrautati.

Peste 2 ore auzim ca pe pod circulatia a fost oprita pentru ca Siretul a venit mare deodata si tot satul Lespezi e inundat de la pod in jos.M-am cam speriat,nu ca venea apa ca eram mai la deal ci ca nu mai aveam cum sa ajung acasa.Se auzea chiar ca si in Pascani este apa si ca trenurile nu circula.

Am inconjurat vreo 35km prin alt sat ca sa ajungem la o gara.Nu pot sa spun ce am vazut..cata apa dumnezeule.Cat vedeai cu ochii apa peste tot,acoperisuri de case,varfuri de copaci..ingrozitor.Cel mai infricosator a fost la trecerea podului.In stanga si in dreapta apa venea cu viteza mare si era atat de inalta,mai avea cam un metru si ajungea sus pe pod.Ma mir ca ne-au lasat sa trecem.

Din gara am reusit sa luam un tren care bineinteles ca mergea cu restrictie de viteza,in loc de 20 minute am facut vreo 40 pana in Pascani.Si aici apa era aproape pana la linie.Cand am ajuns,gara se inchidea,se astepta viitura care cica avea sa inunde toata partea de jos a Pascaniului,iar trenurile nu circulau.

Am asteptat de la 4 pana la 7:30 cand a venit in sfarsit un tren si am reusit sa plec.Pana la Roman am stat cu sufletul la gura pentru ca nu se stia daca vom putea trece podul de acolo.Chiar nu vroiam pe ploaie sa il trec singura si sa raman in Roman pana aveam sa chem pe cineva.

L-am trecut totusi incet si am ajuns intr-un sfarsit inapoi in Bacau.Eu am ajuns,aici nu sunt inundatii dar sarmanii oameni..ingrozitor ce se intampla acolo.Sa speram ca vremea se va indrepta si apele se vor mai retrage.

Caruselul senzatiilor.

2008-04-12T23:34:00.004+03:00

Am citit articolul asta si mi-a placut :)
Voi da copy paste pentru ca nu reusesc sa pun link'ul,mai am de invatat :D

In vacanta, intr-un magazin de suveniruri, o femeie ramane cu ochii atintiti asupra unei perechi de catuse roz. Cu puf. La pretul de 3 euro, sunt un chilipir. I le flutura prietenului, iar acesta zambeste incantat de ideea indrazneata a iubitei. Noua jucarie le va condimenta cu siguranta viata sexuala pe al carei buton de start au apasat in urma cu un an.

De la o distanta, un cuplu, de aproximativ aceiasi varsta, vede scena. Un zambet amuzat li se iveste pe buze cand isi intorc privirile unul catre celalat. N-au simtit niciodata ca iubirea lor are nevoie de astfel de artificii. La ce bun sa-si vada iubita incatusata si, eventual, cu o esarfa la ochi, cand ii sta atat de bine cu mainile libere si indraznete si scanteierea in priviri. Sunt impreuna de 9 ani si se citeste pe ei “facuti unul pentru celalalt”.

Povestea de mai sus este reala si ma gandesc la ea ori de cate ori citesc povesti ale cuplurilor care nu stiu ce condiment sa mai foloseasca pentru a avea o viata sexuala ca-n filme. Cred ca atata timp cat in pat daruiesti si primesti in egala masura, nu mai sunt necesare jucarelele sofisticate inventate de industriasii sexului.

Bratari pufoase, vibratoare, costume formate din trei ate, pene si smacuri care produc gadilituri. La ce-s bune atata timp cat odata ce jocul se termina, ramai gol pe dinauntru?! Nu experientele demne de filme XXX leaga doi oameni, ci sentimentele.
Incearca data viitoare cand vezi oferta unui produs care promite sa te transforme intr-o vedeta sexy pentru propriul partener daca senzatiile noi produse de acestea se compara cu cele oferite de caruselul iubirii.
© Fanny Dinu

Poveste

2008-04-10T18:54:00.003+03:00

Sunt trista..
De la nasterea mea am fost protejata de mainile acelea verzi care imi sunt cele mai dragi,pe care le iubesc si le voi iubi pana voi disparea.
Nefericita de mine..de ce a trebuit sa ma las vrajita de adierile mainilor tale,de soaptele-ti calde?

De ce a trebuit sa incep sa te iubesc atat de mult incat sa uit de vechea iubire?
Alaturi de ea era atat de multa liniste,siguranta,iar tu ma indemnai sa ies din culcusul meu,sa vin in lumea ta sa ma poti vedea zilnic,sa ma poti imbratisa.
Ce frumos minteai,ma simteam printesa primaverii,incepusem sa cred ca odata cu venirea mea la tine lumea va fi mai fericita,mai buna,dar ce putin a durat..

Prima zi am fost atat de timida,imi era teama sa deschid ochii mei mari lila,imi era teama sa privesc imprejurimile,dar tu erai acolo langa mine..ma incalzeai,ma faceai sa ma simt frumoasa,ma ajutai si intr-un sfarsit,spre seara,am reusit.
Eram o floare plina,lila,admirata de prietenele mele la fel de inflorite,iubeam totul.Aerul cald,praful din vant,razele tale,frunzele mari verzi ce ma inconjurau..

Dimineata urmatoare un firicel de apa m-a ajutat sa imi spal fiecare petala in parte iar eu am raspandit un miros proaspat.Ce frumos era..

Peste ceva timp ai aparut din nou.In lumina ta straluceam si simteam cum teama imi dispare si frumusetea mea era din ce in ce mai admirata.Niste voci de copii se auzeau de undeva din spate.La inceput auzul era placut,dar tot se apropiau si erau din ce in ce mai galagiosi pana cand deodata o durere mi-a sagetat trupul pana am lesinat.

Acum nu te mai vad,nu te mai simt,sunt singura.Lacrimi imi curg in apa in care sunt asezata dar nimeni nu le observa.Imi este dor de mainile verzi,imi este dor de tine.Nu mai am forta nici sa imi amintesc..imi vad petalele cazute pe jos si viata cum fuge din mine..

Diferente.

2008-04-02T15:20:00.003+03:00

Aseara un baiat care sincera sa fiu ( si sper sa nu se supere) il credeam cam infumurat :D mi-a dat un sfat.
Sa fac paragrafe cand scriu mult,sa fie mai usor de citit.
Hmm multumesc :D Nu spun cine,pentru ca nu vreau sa-l supar mai tare( spun mai tare facand referire si la afirmatia de mai sus)
So let's try.

De mica m-a suparat misoginismul barbatilor si odata cu varsta a crecut si indignarea mea.
De cand e lumea si pamantul a existat o lupta intre sexul masculin si cel feminin.

Din Antichitate barbatul s-a considerat superior si reprezentantele sexului slab ( facand referire la forta :D ) au suportat si au indurat cu stoicism relele tratamente ale sotilor lor pana prin secolul XIX cand au realizat ca nu au de ce sa faca acest lucru si asa a inceput miscarea feminista.

Desi dorinta lor de a avea aceleasi drepturi cu barbatii la inceput a fost privita cu reticenta,pana la urma s-a ajuns la concluzia ca femeile au aceleasi abilitati mentale ca si ei si orice descriminare este desueta.( Bine ca pana si in ziua de astazi misoginismul este prezent in mentalitatile unor barbati:)) )

Acum normal depinde de persoana,asa cum exista femei proaste exista si barbati prosti,nimic nou sub soare,e ceva perfect normal insa nu trebuie sa catalogam persoanele in functie de sex : "Ah..femeile.." "Ah barbatii.."

Asa cum fiecare este diferit de celalalt indiferent de sex asa si femeile sunt diferite intre ele,ca de altfel si barbatii intre ei,deci catalogarea ar fi gresita.

Va dati seama ca nu tin nici cu reprezentantii sexului masculin nici cu cel feminin,consider doar ca rautatile aruncate la adresa unora dintre noi nu este corecta si ca sa folosesc putin si filosofia predata la liceu la care abia ma abtin sa nu adorm : Fiecaruia dupa merit.

Fiecare om sa-si primeasca rasplata in functie de abilitatile proprii pentru ca fiecare are conceptiile,prejudecatile,temerile (etc) sale ce difera intre ele asa cum barbatii difera intre ei,asa cum femeile difera intre ele asa cum suntem diferiti noi toti intre noi.

Abia cand vom intalni o persoana speciala pentru noi,care va avea gusturile si dorintele asemanatoare cu ale noastre viata ni se va schimba si ii vom privi pe toti printr-un unghi mai larg,bine asta daca rautatile contemporane nu ne vor determina sa renuntam chiar si la acea persoana.

Asadar dragi barbati si dragi femei incetati "razboiul" acesta prostesc pentru ca nu veti ajunge nicaieri si nu reusiti decat sa va amarati viata care si asa in Romania nu este una placuta pentru toti.